Eter(ic)a asteptare

Te-am visat plecand...m-am trezit ca sa ma asigur ca ti-am dat posibilitatea de a te intoarce intr-o zi... oricare ar fi aceea. Da..ti-am comandat si tie o cafea...sa fim pregatite pentru mici istorisiri in miez de noapte...asta in cazul in care te vei rataci inspre mine chiar azi. Sa iti pazesti sufletul...
Asa ca ..nu te uita la mine..pretinzand ca nu stii de ce am ochii umflati de nesomn! Opreste-te! Asculta ..pasarile canta...se ivesc zorile...insa cainii inca urla la tacere. Mai noua ma inspaimanti si imi provoci o placere tainica. Nu esti langa mine..si te simt tot mai aproape... da, asa e. Am senzatia ca te aproprii...desi tu iti continui expansiunea spre teritorii nestapanite. Sunt salbatice, la fel ca tine, draga mea. Sunt convinsa ca daca ai fi ramas langa mine am fi fost prietene pana acum. Ne-am fi obisnuit una cu alta,..si ne-am fi acceptat. Ne-am fi suportat pana si tacerea neadresata. Si acum zici ca e vreo diferenta? Intre noi...s-a instaurat timp...nu e mult, draga mea. Sunt doar 10 ani. Nu s-au implinit de prea mult timp...10 ani si 11 zile. Trecand de timpul acesta intre noi e tot o tacere. O alta forma...dar tacerea asta nu face decat sa ma aproprie de tine. Si te iubesc la fel de mult ca in noapte aceea...dintre ultimele cand am dormit impreuna si m-am trezit sa te acopar, ca in ziua in care am venit dupa tine si mi-ai spus venind in calea mea "Ieiutza mea draga, scumpa si iubita..." doar ca acum sunt mult mai constienta de iubirea pe care ti-o port.
Si dintre toate sentimentele care isi fac timp sa se perinde prin mine...hoinarind nestingerite pana in cel mai dosnic colt al sufletului meu, acest sentiment pe care il port cu atata credinta nu va putea fi niciodata dezradacinat.
Acum, rugamintea mea se incheie...si daca nu te poti tine de promisiune...am sa vin eu inspre tine...am sa te caut pana cand timpul si drumurile mele imi vor permite sa te prind din urma...
Draga mea..., pana atunci ai sa-mi lipsesti cat pentru o eternitate.

The Blessing

E doar un gand...

Suntem bolnavi

Suntem, da! Clar ca suntem bolnavi. Ne-a imbatranit sufletul prematur.
Iesi pe strada si te uiti dezorientat in toate directiile. Trece lumea pe langa tine. Lumea intreaga. Si trece repede. Intelegi?
Suntem bolnavi de tristete, furie, ura...nu e o lipsa totala a decentei umane? Lumea nu se mai vede. Suntem incruntati, revoltati (ciudat termen) si totusi nu mai gasim motive sa cautam ceva sa ne descreteasca fruntea...sa ne faca sa zambim curat si sincer....bine ca radem la auzul oricarei glume proaste ...suntem grotesti. Personaje ce poposesc pe un picior pentru a-si propulsa trupul mai departe. Schiopatam. Ne dezintegram... si o facem fara nici un regret. De ce am ales calea asta?
In toiul egoismului...am uitat sa ne respectam si sa ne iubim pe noi insine. Ne impiedicam de tot ceea ce nu reusim sau nu dorim sa schimbam. Apoi cadem si dam cu botu' de glie. Si ne ridicam frustrati pana in maduva oaselor intrebandu-ne de ce ni s-a intamplat noua asa ceva. Ne scuturam ...aruncam pe asfalt cateva injuraturi spurcate si apoi plecam incruntati pe drumul nostru. Intortochiat si fara lumina.
Suntem o tara responsabila de tot ceea ce ni se intampla. Cat timp vom inghiti cacat, cacat vom digera si cacat vom caca. Se pare ca ne-am obisnuit cu el. E foarte fertil pentru "civilizatia" noastra...
Ar trebui sa se nasca o noua ordine...sa spulbere tot...pentru ca fortele creatoare sau divine par sa se distreze copios pe seama rebutului uman. Suntem niste consumatori de prostie, ignoranta si multe alte simtaminte proaste. Culegem ce-am semanat...si vom culege ceea ce semanam acum. Poate ca un pic de responsabilitate nu ne-ar strica...

...mmm...

Siuil, siuil, siul a run,
Siuil go sochair agus siuil go ciuin
Siuil go doras agus ealaigh lion

Siuil, siuil, siul a run,
Siuil go sochair agus siuil go ciuin
Siuil go doras agus ealaigh lion

Is go dte tu mo mhuirnin slan

I wish I was on yonder hill
'Tis there I'd sit and cry my fill,
'Til every tear would turn a mill

I'll sell my rod, I'll sell my reel,
I'll sell my only spinning wheel,
To buy my love a sword of steel

Siuil, siuil, siul a run,
Siuil go sochair agus siuil go ciuin
Siuil go doras agus ealaigh lion

Is go dte tu mo mhuirnin slan

I'll dye my petticoats, I'll dye them red,
And 'round the world I'll beg my bread,
Until my parents shall wish me dead

Siuil, siuil, siul a run,
Siuil go sochair agus siuil go ciuin
Siuil go doras agus ealaigh lion

Is go dte tu mo mhuirnin slan

Siuil, siuil, siul a run,
Siuil go sochair agus siuil go ciuin
Siuil go doras agus ealaigh lion

Siuil, siuil, siul a run,
Siuil go sochair agus siuil go ciuin
Siuil go doras agus ealaigh lion

Is go dte tu mo mhuirnin slan

Scrisoare

Nu am somn. Sa fie din cauza cafelei? A somnului de "amiaza"? A gandurilor? Poate e doar un cocktail reusit. E ora 4 si ceva dimineata. Mi-e cerul tot mai departe iar pamantul...il simt si in genunchi. Am incercat sa adorm. Imi e somn. Si patul e prea mare. Si daca ma intorc de pe o parte pe cealalta ma leagana cu un scartait metalic dureros. Un grup galagios se intoarce acasa. Ticait de tocuri. Multe. Se deplaseaza in ciurda insa nici pe departe cu silentiozitatea unor vaci. Nu vad masini pe strada insa le aud.
De ce nu mai pot sa ma simt bine singura?
M-am metamorfozat intr-o "ALTA".
Ultima tura de pastai am fiert-o exact cat trebuia. E buna. Mi-am facut o salata si inca molfai la ea.
Ieri te-am cantat toata ziua. Am sa te mai cant si astazi. Te cant tot timpul...pentru ca doar pe tine te mai simt.
In trei ore vine mama dupa mine. Pana la urma...m-am mobilizat si am rezolvat treaba cu hainele.
Stii ceva? Mi-e tot mai greu sa ma exprim. Poate ca ma inveti sa "tac". Vorbesc mult si nu mai spun nimic. Sunt atat de plictisitoare..... Sper sa fie doar o etapa pana cand voi fi pregatita pentru tacerea totala. Si sper sa nu dureze mult pentru ca ma exaspereaza. Vorbeam si inainte aiurea dar nu asa mult si se intampla sa mai spun cate ceva care sa imi aduca siruri de ganduri noi. Acum....acum trancanesc degeaba. Nu iti mai spun nici tie nimic...si pe langa asta nici mie nu-mi mai spun. Nici macar in gand. Ma plictisesc cu mine.
Ma trezesc cantand fara sa mai simt cantecul. Poate ca ma tem. Mi-e pur si simplu imposibil sa-mi dau seama ce am patit sau cum am ajuns aici. Cred ca am inceput sa ma ascund de mine. Ciudata treaba. Ti s-a intamplat vreodata?
Tocmai ma gandeam ca nu vreau sa te intreb nimic in noaptea asta. Si tocmai am intrebat. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

Greu domnule, greu de tot...

Vesti despre mine? Bine.
-Am terminat sesiunea. Am reusit sa fac rost de inca o restanta la o materie destul de frumoasa si foarte grea. Zoologia. Singurul lucru pe care il regret e ca mi-am dezamagit profesorul.
-Am plecat in Aplicatia B si m-am intors din ea. Daca sunteti curiosi am sa va povestesc cate ceva. Sunteti? Nu? Bine. Atunci nu mai continuati sa cititi. Da? Ei...asta asteptam ....curiozitate. Descriu aici doar traseul. Aplicatia a durat 10 zile si am avut parte de multa multa sare... :) Cheia- Muntele Rosu (Statia seismica) - Ciucas- Slanic Prahova- Grota miresei (fen de diapirism), Piatra verde (tuf vulcanic dacitic)- Vulcanii Noroiosi- Platoul Meledic- Colectia muzeala Colt (rumanit) - Pestera Puturosu (isi merita numele ...puteau sa-i zica si Oul clocit) - Lacul Sf.Ana - Turbaria Mohos - Lacul Rosu :) - Cheile Bicazului - Salina Praid - Cheile Corundului.
- Am ajuns inapoi fara telefoane. Da...pentru ca ...s-au innecat in urma unor inundatii datorate unui aport de ape meteorice infiltrate in haine si ghiozdan pana la stratul "impermeabil" = pielea mea. Asa ca am fost rupta de lume ...familie si el 9 zile. Superb! Nu s-au reparat inca... si nici nu cred ca o sa se intample. Unul cred ca s-a "scurtcircuitat" rau de tot.... celalalt e restrictionat.Ma gasiti la telefon acum. Deci nu va panicati.
-In curand plec din Cluj...nu stiu inca incotro. Probabil o sa aflati cand ma intorc.

Dar nu termin asa repede acest post....vreau sa le multumesc profesorilor care ne-au insotit, colegiilor ...si...bla bla. Ideea este ca m-am simtit bine.
Altfel sunt bine. Inca obosita si inca recuperez somn si munca ....munca si somn. Mama a avut si ea parte de o intamplare ciudata ...deci are nevoie de sustinere (aplauze, va rog). Mi-e tot mai dor de Lisa... si cred ca inspre ea ma indrept zilele astea. Mi-e dor ...si cam atat.
Aaaa...era cat pe ce sa uit sa-i multumesc si "LUI" pentru ca mi-a dat practica peste cap ....cu toate promisiunile lui de care nu s-a tinut. Si m-am trezit fara nici un leu...fiind obligata sa ma imprumut...ceea ce nu-mi place deloc. Mai ales cand situatia incepe sa se repete. Well...asta este.
Pana data viitoare...aveti grija de voi....

O zi plina...de pareri

Buna voua...buna mie...
Am avut ceva incurcaturi cu electrica. M-am dus sa le rezolv. Orasul in care traiesc este tipic romanesc...daca nu stai la cozi, nu lesini de la mirosurile altora...nu mori de cald si nu esti turtit, impins, calcat si inghesuit...nu esti roman. Nu v-am zis nimic nou pana acum? O sa incerc sa va zic acum...in ideea in care poate...va veti aduce aminte comentarii asemanatoare si pareri neesentiale.
Dupa ce am vazut stelute verzi, copii agitati, oameni revoltati si nerabdatori si muuuulte alte imagini asemanatoare...m-am impiedicat de portar...care a inceput sa urle la noi pe motiv ca ne inghesuim...well...mmmda....nu mi se pare deloc logic...poate ca ar trebui sa stea oamenii la coada afara...sa-i bata soarele in cap si toti cei mai in varsta sa se usuce si sa pice jos ...in timp ce prietenii lor si fostii colegi si vecinii veciniilor cu care s-au intalnit pe autobuzele imbacsite de prezenta lor, stau fiecare cate o jumatate de ora la ghiseu...pentru ca nenea/tanti...ori nu aude ce zice personalul ori are nelamuriri cu contorizarea ori...nu isi mai aduce aminte ce a facut cu banii. Ei bine...oamenii nu sunt de condamnat...dar ceva nu e tocmai in regula.
Trece timpul ies din cladire si bifez fericita in agenda randul pe care scrie "electrica urgent". Bun...merg pana in statia de taxi..urc intr-o masina. Ii zic adresa. Vine si raspunsul: "Esti obosita, domnisoara? Eu te vad asa...extenuata". Tac. Desi imi venea sa ii dau in cap cu hartiile pe care le aveam in mana. Halal inceput de conversatie. Conversatie a carei lipsa oricum nu o simt. Bun...
Asta nu-i nimic. Stiu ca sunt palida si firava. Deci trec cu vederea peste comentariul acesta.
Nenea taximetrist... porneste masina si ...conduce. La un moment dat ...ia telefonul si isi suna un prieten. Discutii aiurea despre sportul preferat al barbatiilor. Nu-mi pasa- nu acord atentie.
Intersectie. Semafor. Trecere de pietoni. Nenea isi incheiase conversatia. Si ...el ...care vede tot da iar cu bata-n balta...sau mai degraba peste nervii mei fragili de om extenuat.
"Uite-o si pe aia...are rochie alba si chiloti negrii" Aaaa...da....asa si ce daca?
Zic ca nu am observat femeia respectiva care tocmai disparuse dupa colt (femeia a dat coltul in capul acestui barbat definitiv). Si domnul Sofer continua "Normal ca nu ai vazut ...doar stiu ca esti asa,...visatoare." Tac din nou. Nu se abtine... "Las' ca pornim si iti arat." Nenea...serios...daca tot sunt extenuata si visatoare...chiar crezi ca imi pasa sau ma deranjeaza ca tanti (care era aranjata bine...si de bun gust in esenta) are chiloti negrii care i se vad prin rochia alba? (Aschia din ochii celuilalt...nu barna din ochii tai.)
Trecem, imi arata..ma uit si nu vad/observ/constientizez. Neesential. Dar nu e suficient si nenea sofer de taxi conclude: "Halal educatie...sa nu te uiti tu in oglinda cand iesi din casa. Uite de-aia suntem aici. Macar daca erau tanga...sau de-aia sa-i acopere tot fundul...dar astia nu-s nicicum. E urat mai...e urat ...ce mai!" Nu mai tac si ii raspund : "Fiecare cu perspectiva lui asupra vestimentatiei". Nu se prinde ca e un idiot superficial (nu stiu de ce am senzatia ca ar fi putut sa realizeze dar...treaca) si imi zice aproape indignat "Da' mai ..mie nu mi-ar trebui asa femeie oricat de bine ar arata".
Bineinteles ca nu am reusit sa-mi dau seama ce-i cu nenea domn sofer de taxi sau de ce a ajuns el la concluzia ca o haina un pic mai transparenta si o lenjerie inchisa la culoare denota lipsa de cultura, educatie si bunsimt. Parerea mea personala ...este ca nu e treba noastra cum se imbraca altii...atata timp cat nu-i cunoastem ...nu ne cunosc.
Tanti draga...poarta ce lenjerie vrei...nu era vulgaritate si nici o catastrofa vestimentara. Iar cei care stramba din nas ...sa nu se uite. Va obliga cineva?
MMMMMMMMMMMMMM....atata timp cat ne uitam la exteriorul altora inainte sa ne uitam in interiorul nostru o sa ramanem niste subdezvoltati. Vi se pare ceva anormal?

Curiozitati din lumea invatamantului

Astazi am avut o curiozitate ciudata...Am dat si luat examenul de bacalaureat anul trecut. Cu tot stresul..toata "rutina" clasica a invatatului in forta...s-a schimbat una...a aparut alta. Nimic neobisnuit. Dar nu despre asta voiam sa va povestesc, ci despe faptul ca am intrat si eu...pe un site care ii informeaza pe viitorii candidati la examen cum sta treaba. Tipica problema dezbatuta: posibilele variante/ subiecte de bacalaureat.
Oricat de bine e organizat site-ul respectiv...eu ...asa ametita cum sunt nu am reusit sa imi dau seama daca s-a publicat ceva sau nu. Dar din punctul meu de vedere nu asta este esential. In fiecare an apar alte nelamuriri si probleme. Anul trecut au numerotat altfel subiectele decat acum doi ani...iar noi...copii imbecili am ajuns la concluzia ca nu vor mai fi 100 de variante ci 300. Panica!
Ei bine..nu asa a stat treaba. Au fost 100 de variante pentru fiecare subiect al fiecarei materii. Exact acelasi lucru!
Ne-au ajutat variantele? Exista, evident, doua raspunsuri:
1. Nu. Pe cei care nu am fost pusi pe copiat nu ne-a ajutat deloc. Ideea e ca variantele se vor a fi facute in asa fel incat sa cuprinda toata materia. Deci ...faci variante ...tot atat inveti. Asa gandeste un om practic. Eu sincer...nu le-am parcurs pe toate la nici o materie.
2. Da. Cine nu s-a strofocat sa parcurga variantele...a ajuns la concluzia ca e mai uspr sa copiezi raspunsurile de la cei care le-au parcurs si au incercat sa invete sau din alte surse. Si rezultatul a fost...copiatul la examenul de bacalaureat.
Concluzii:
-multa hartie si tus risipit anapoda
-incurajarea copiatului in masa
-incurajarea superficialitatii umane si profesionale
-incurajarea ipocriziei si a prostiei
Ha...si mai auzi colegi spunand "Vai...da' sa vezi ...cutare si cutarica a luat numai 9,75 la proba de limba si literatura romana scris".
Nu ma pot abtine si v-as da sincer niste sfaturi:
-nu va mai raportati la altii ...investiti in voi ca si cand restul nu ar exista. Daca o sa faceti treaba asta la fel de "sustinut" ca in momentul in care aveti competitie inseamna ca aveti ceva "calitate si continut" daca nu...inseamna un sigur lucru: nu dati in fapt doi bani pe dumneavoastra...ci mai degraba numai pe imaginea dumneavoastra...ceea ce nu e de incurajat.
-stiu...da ..mediile de la bacalaureat infuenteaza admiterea in facultate...big deal...ce rost are sa intrati la o facultate de prestigiu cand oricum nu o sa faceti fata? va supraapreciati si apoi o luati in bot...Stiti de ce? Pentru ca furtul si minciuna nu o sa va ajute toata viata. Ca sa nu ajungeti in situatia asta mai cititi inca o data punctul precedent.
-Bacalaureatul reprezinta doar o hartie de care aveti nevoie? Superb....atunci luat Bacalaureatul si multumiti-va cu atat...la ce va trebuie mai mult? Ce-ar fi sa va recunoasteti statutul si sa-i lasati pe cei care merita in fata?
-Lasa-ti petitiile pentru variante/subiecte si mici ajutoare in pace...si faceti ceva util nu doarpentru voi sau pentru momentul acesta. Cum ar fi: stati, ganditi si ...raspundeti la intrebarea: CE AR AJUTA IN FAPT SOCIETATEA DIN ROMANIA? Ganditi-va un pic si la teoria formelor fara fond...poate va vine vreo idee.

Toate astea pentru ca si voi, la fel ca si parintii, rudele, prietenii, colegii vostri stati si va lamentati in felul urmator: TARA ASTA NU-MI OFERA NIMIC.
"cere si ti se va da...sau cere pana cand ti se va da....daca nu merge si nu merge ...incearca sa iei singur ...asta respectand totusi niste norme morale"

Astept reactii....de orice fel.... si pentru cei care au inceput astazi examenul de bacalaureat : Succes ...! Nu la copiat! Ci la puterea de adaptare....la aceasta situatie, pe care cu onor toti o suportam scrancind din dinti si cu mainile la spate.

Am esuat...(14.06.2009)

Si uite asa ...am ajuns si eu sa-mi contabilizez activitatiile si reusitele pe anul acesta...Am cam dat-o in bara. Habar nu am ce a fost si este cu mine...dar anul acesta universitar (primul) am fost imbacsita cu oboseala. In toamna aveam atatea idei si atata dorinta sa fac o multime de lucruri... dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Bun...

esecuri:

1. Am ratat toata treaba cu cantatul. In prima faza am avut parte de mici opinteli, probleme de comunicare si am fost pusa in fata unor situatii care m-au depasit si care au nascut in mine indoieli. Ideea e ca nici in momentul de fata nu am invatat sa "descifrez" vocal partiturile singura. Asta este cel mai grav lucru..pentru ca nu pot studia singura. Apoi...s-a produs o prapastie intre programul meu si cel al grupului. Asta a fost sfarsitul. Am incercat sa remediez problema altfel...dar nu a existat prea multa bunavointa.
2. Am ratat si treaba cu ansamblul de dansuri.
3. Am ratat si multe cursuri.
4.Am ratat multe evenimente culturale si sociale.
5.Am slabit dramatic...desi am mancat. O sa ma ia vantul de pe picioare...record: 44 kg

realizari:

1.Am trecut de prima sesiune cu o singura restanta. Si aceea din motive medicale. E adevarat ca nu am cele mai onorabile note...dar pentru o prima experienta m-au multumit.
2.Mi-am facut ceva prieteni si cunostiinte.
3.Am mai invatat cateva dintre lucurile practice ale vietii.
4.Desi nu am activat constant si am fost neserioasa (mai mult fara voia mea si din lipsa de informatie) am reusit sa mai adun niste cunostiinte in privinta folclorului.
5. Am descoperit ca am un prieten acolo unde nu ma asteptam. Si ii multumesc pentru ajutor. O sa il dau mai departe asa cum mi-a cerut.
6.Mi-am redefinit dragostea pentru natura. Si am inceput sa o cunosc altfel decat o stiam pana acum..

Categoria fara clasificari:
Am reusit sa trec peste idealizari si am reusit (cu chiu cu vai - si din partea mea) sa mai las un om in urma.

Si acum...sunt in sesiunea de vara...frec menta(miroase frumos) si ma tot gandesc ce naiba am facut...si de ce nu sunt capabila sa invat pentru examenul de maine. Cum spuneam...am obosit. Si motivatia de care am nevoie...e al dracu de departe. Uneori nu doar fizic.
Ei...dar o sa-mi fac o cafea si ..o sa ma mobilizez ...Asta e drumul pe care l-am ales.

Oamenilor care mi-au influentat evolutia: unora va multumesc (colegi..) si altora le doresc sa devina un pic mai umani si mai sinceri.
Aveti grija in ce directie va indreptati pasii...

When the beggining start with the end...

Am ajuns sa traiesc intr-o lume a carei complexitate ma depaseste adesea. Unul dintre principalele motive pentru care afirm acest lucru este faptul ca nu sunt conceputa ca sa am sau sa pot stabili limite. Ce limite? Nu stiu exact.. fel de fel de limite. De exemplu unde este limita intre hiperactivitate si oboseala? Cand sunt obosita ...devin iritata si hiperactiva. Culmea consta in faptul ca si mie mi se pare ca bat campii. Deci nu va faceti griji daca nu intelegeti la ce ma refer. Sa vorbim despre limita dintre trecut, prezent si viitor. Teoretic faptele si experientele din trecut s-au terminat. Am tras concluzii si cazul a fost declarat inchis. Chiar asa sa fie? Multa lume mi-a zis: "Nu lasa trecutul sa te influenteze". Cum vine asta? Trecutul m-a influentat...oare ma influenteaza in continuare? Pentru mine nu poate exista o limita...nu stiu exact de ce. Mi se pare ca tot ce a fost in trecut m-a format. Sunt cea de acum. Daca mi-as uita trecutul m-as renega. Prezent -viitor
Aici e defapt o mica interpretare. Se poate transpune usor din relatia trecut-prezent. Timpul trece. Prezentul devine trecut. Viitorul devine prezent. Toate la timpul lor.
Daca totusi...se intampla ca prezentul sa ne influenteze viitorul...da asa e. Asta e partea logica si umanim acceptata. Dar cand viitorul ne influenteaza prezentul? Da...vi se pare firesc...pentru ca vorbim defapt de evenimente programate. Cu cat viitorul e mai indepartat cu atat ne afecteaza mai tare. De ce? Pentru ca il asteptam...sau nu il asteptam. Depinde de situatie. Asteptarea...nu multa lume stie cum sa o priveasca sau cum sa o suporte. Si eu sunt una dintre persoanele care nu-si pot gestiona reactiile pricinuite de asteptare...
Cum? Ziceti ca sunt impulsiva? Poate... Singura problema e ca ma consuma. Din toate punctele de vedere. Si vad cum ma transfigurez ... si imi pierd treptat puterea. Ma sperie teribil. Ma face sa imi doresc sa ma intorc inapoi...in trecut (din persectiva prezentului) si sa vreau sa ii anulez orice efect. Viitorul e atat de indepartat. Stiti de ce? Pentru ca era viitor si in trecut ...si a ramas viitor si acum.
Gata...degeaba ma gandesc la toate astea. Degeaba ma simt ciudat. Degeaba bat campii si dealurile...si alte taramuri. Take care now. I'll save my soul...